Emotiile mele cele de toate zilele…ce fac eu cu ele?

The Obvious

Scriu despre asta de cand m-am infiintat ca business si coach, de cand am inceput sa exist ca parinte si voi continua sa scriu, pana cand reusesc sa ii dau de cap (daca voi reusi vreodata).

Ca sa fii ok ca parinte trebuie sa fii ok cu tine

Anonim

Restul sunt treburi Extra ca sa poti fii un parinte ExtraOrdinar.

Ce rost are sa vorbim despre scoli de top, despre haine de firma, despre jucarii over the top, daca tu esti a total mess. Si se intampla asa de mult si imi dau seama ca in multe locuri asa este “normalul” zilelor noastre.

Ne spetim muncind pentru ca asa credem ca putem fi niste parinti buni. Dand si oferind treburi materiale. Insa we fail big la capitolul emotii. Astea cui le lasi? I do that every freaking day.

Scriu pentru ca stiu si am trecut si tot trec prin ele mereu. De tot felul. De toate culorile. Uneori vin tavalug, alteori vin asa ca o briza calda. Unele fac bine de tot, altele fac atat de rau ca imi lasa inima goala.

Stiu teoria: Daca ale tale nu le poti gestiona, atunci cum poti incerca sa o faci cu altii? Copii, sot, parinti, colegi...

Te enervezi in trafic = probleme pe la emotii

Iti pierzi rabdarea usor = probleme pe la emotii

Nu reusesti sa faci fata, pierzi controlul, te prabusesti psihic = probleme pe la emotii

Cheltui aiurea, esti frustrata ca nu castigi cat trebuie = probleme pe la emotii.

Cum poti pretinde sa fii inteles, ascultat, urmat, daca ceea ce tu afisezi in afara este absolut ceva ce nu poate fi urmat, inteles, ascultat?

Si stiu si adevarul: Stai linistita. Esti normala. Articolul pentru perfecti este in alta parte nu aici. Aici suntem astia imperfect, fucked up, astia care gresesc zilnic, DAR care fac tot ce pot ca sa invete ceva din greselile lor. Care vor cu tot sufletul sa faca altfel data viitoare. Sa imbunatateasca pe ei si lumea din jur macar cu 1%. Stiu ca esti asa, pentru ca ai ajuns cu cititul pana aici.

What’s Next?

Bun. Si te poti intreba. Ce naibului fac? Cu ce incep?

Ia-ti un moment si iesi din pielea ta. Din realitatea ta. Din scenariile tale. Din viata ta. Fii observator al propriei vieti si ia de notat si imbunatatit. Incepe sa faci o evaluare a emotiilor in viata ta. Cate sunt negative cate sunt pozitive.

Despre emotii putem vorbi 100 de ani. Ele sunt trigger-uite de evenimentele din viata ta. Care doar sunt si se intampla. Perceptia ta fata de circumstante declanseaza ganduri care declanseaza emotii. Bune sau rele. Care dupa aceea se traduc in comportamente. Cum gandesti asa te comporti. Logic nu?

Imagine preluata din https://www.harleytherapy.co.uk/cognitive-distortions-cbt.htm

Gandul sau perceptia ta este contaminata de experiente anterioare, copilarie, experientele si parerile altora.

De ce iti spune astea? Ca sa incepi sa intelegi ce ti se intampla. Indiferent ca e de bine sau de rau, trebuie sa intelegi ce naibului se intampla si cat de MULT poti influenta ce ti se intampla:

Pentru ca schimband gandul schimbi totul

Dupa treaba cu evaluarea take a deep breath. Chiar daca iti dai seama ca you really fucked it up, imbarbateaza-te ca e speranta. Mai bine mai tarziu decat niciodata. Mai bine acum decat deloc.

Dupa aceea, sufleca-ti mainile si treci la treaba.  Cam asta e partea cea mai grea, dupa constientizare. Ce ai de schimbat si CE FACI ca sa schimbi.

Nu le lua pe toate odata. Ia-le pe primele 2, 3.

Fii blanda pe parcurs cu tine.

Celebreaza reusitele ca sa capeti mai multa incredere in time.

Mai lasa si pe seama universului cateva. Sa stii ca dragul de el chiar iti scoate in cale multe oportunitati faine, care se pot transforma in experiente minunate din care inveti si mai multe.

Motivata sau Relaxata?

Sa povestim putin despre motivul pentru care ai vrea sa faci toate astea. Despre motivatie.

Unii o fac pentru ca asa se trezesc intr-o dimineata.

Altii o fac pentru ca au ajuns la fundul fundului, marginea prapastiei psihologice sau in vagaunile depresiei.

Altii pur si simplu pentru ca vad la altii schimbarea si vor si ei.

Altii pentru ca e cool .

Altii o fac asa pe muteste, nu cred in dezvoltare personala, dar in adancul inimii stiu ca e ceva acolo si cumva o lasa sa curga de la sine.

Motivatia ta care este? Sa fii o mama mai buna? O sotie mai intelegatoare? Sa te simti bine cu tine? Sa ai mai multe? Sa stii mai multe? 

Orice ar fi, aminteste-ti-o de fiecare data cand iti vine sa o iei pe campii? Proiecteaza-ti-o asa cum spune si Printesa.

Vreau sa iti mai spun odata:

Gandurile iti determina emotiile. 
Emotiile iti determina comportamentul.

Daca vrei sa inveti sa le controlezi, atunci incepe cu gandurile.

Incepe cu credintele si valorile tale, incepe sa iti intelegi experientele sis a extragi din ele bunul si nu raul.

Incepe prin a te increde mai mult in divinitate si mai putin in concret si faptic (ajuta si relaxeaza, plus ca nu e BS).

Asa ca daca esti acolo, adancit in butoiul emotiilor tale. There is hope. Nu dispera. Ia ce iti face bine de acolo, iar de restul debaraseaza-te. Spune tare ce iti doresti sa obtii in viitor. Concret si cu detalii. Dupaia scoate capul si cauta semne si oportunitati in jur. Pun pariu ca ceva se iveste. Puuun pariu. Scrie-mi daca nu e asa. Ai rabdare, actioneaza usor si cu calm si lucrurile se intampla. Asa cum ai cerut.

Cel mai mare cadou pe care il poti face tie, copilului tau si celor din jur este starea ta de bine

Thecoachapproach.org

No Comments

Leave a Comment