“Lasa-i sa fie..” Cea mai grea lectie ca si parinte

“The greatest thing you can teach your kids is to show them how to return to themselves”.

Jada Pinkett Smith

Cred ca cea mai grea lectie ca parinte este sa inveti sa iti descompui orgoliul.

Cel care iti spune ca al tau copil trebuie sa se comporte frumos. Sa fie copil bun. Sa se poarte frumos. Sa stie 2 limbi pana la varsta de 5 ani. Sa stie si tenis si inot si sah si sa skieze profi pana la 7 ani. Sa fie citit, plimbat si expus tuturor lucrurilor importante de pe lumea asta. Ca sa le stie. Sa le afle. Sa le foloseasca. Sa nu fie in urma.

Citeste mai mult

Demoleaza pe “Nu am Bani ca sa…” in 5 pasi

Am vorbit adesea despre finante si cum sa iti administrezi banii intr-un mod cat mai smart. Continui sa propovaduiesc educatia financiara pentru ca este un subiect foarte important pentru mine si pentru multe femei si mame din lumea asta care:

cheltuie implusiv,

se simt limitate sau frustrate de lipsa banilor,

traiesc de la un salariu la altul,

spun ca le-ar placea sa calatoreasca mai mult, dar nu au bani,

sunt dependente financiar de altii,

le e groaza de subiectul bani,

ar face cursul ala de 1000 lei, dar mereu isi spun ca nu au bani,

ar face lucruri pentru corpul lor, ar merge la sala, o manichiura, un coafat, un epilat – dar mai bine tin banii pentru alte chestii care tin de supravietuire (mancare, acoperis, haine etc) sau ca sa ii dea altora imprumut sau cadou.

nu isi traiesc visurile pentru ca primul gand care le vine in cap atunci cand e timpul sa actioneze este si una dintre cele mai mari credinte limitative pe care vreau sa le demolez :

Cand crezi ca ai copil dificil, uita-te la tine mai intai

Si am invatat asta “the hard” way. Adica pe propria pielicica.

Stii cum sunt primii ani din viata de mama?

Incepe cu burtica, fericire si bucurie, lacrimi si multa incredere intr-un viitor minunaat. Planuri si reorganizari, dar in general mult entuziasm si “abia astept”.

Continua cu post-partum, adica dupa nastere, cand e totul pe repede inainte, cand inveti sa navighezi prin noua viata cu un sugar atarnat de tine si cel putin 6 luni nu vezi mai nimic in fata ochilor, decat caca, pipi, titi, laptic, somnic si orice cu “ic” la sfarsit. Esti full focus pe copil, te miri de orice zambet, grimasa sau miscare a lui si nu focusezi nimic altecva in jurul tau. Uneori relatiile cu ceilalti ajung sa se clatine daca nu sunt ingrijite cu dragoste si atentie pentru ca tu oricum nu ai chef de nimeni si nimic altecva.

Si nici nu iti dai seama bine si trece primul an. Esti asa…gen cand a trecut ca mai ieri eram cu burta la gura? Si cu toate astea parca a trecut o viata de om in anul ala.

5 greseli frecvente din viata de mama

Ok…am sa fiu sincera.

Being a mom and trying to be the BEST MOM is the toughest thing ever….eeeever.

Nu am de gand sa ma plang si nici sa inchin vreo oaie zeitei mamiciei (whomever that might be).

Dar frateee….sa innoti prin nopti nedormite, frustrari ca nu iti iese una alta, autocritica pentru ca iar ai tipat desi ti-ai propus de mii de ori sa nu mai faci asta vreodata, sa stergi tone de muci si sa alini dureri de dinti, de cap, de picioare, de urechi samd.

Bai…nu stiu altii cum sunt, dar in ma’ hause is tough, baby. Si nu e vorba de a face fata furtunilor si tantrumurilor. Nu e vroba de a incerca sa mananci pe fuga un sandvis, sa faci un dus in 2 minute, sa te imbraci in 5 (ce sa mai adaug machiaj si par, astea sunt utopie).

E vroba despre emotiile tale. Ale femeii-mama. Alea…ALEA sunt adevaratul bau bau.

Pentru ca al tau copil, scoate ce e mai bun din tine, dar si ce e mai rau

….sincer!

Despre bolile emotionale ale copilariei si cum le poti transforma in resursa

Am sa iti spun raspicat si ca sa te scutesc de un articol pe care poate nu ai chef sa il citesti – sursa suferintei tale, a neincrederii si a nefericirii, a nesigurantei si poate chiar a unor probleme fizice pe care le ai, zace in..

Copilaria ta.

Iar totusi daca vrei sa intelegi cum de este asa, cum iti contribuie copilaria si programele instalate atunci dar si cum poti schimba lucrurile in bine pentru tine, ramai cu mine.

Ma uit la mine, in jur la oamenii cu care povestesc, la cei ale caror povesti le aud din diverse surse si chiar la copiii de care ma inconjor si treaba este simpla. Deloc revelatoare, pentru ca probabil multi inaintea mea au investigat-o  in amanunt si de ce nu, si-au dedicat vieti intregi gasind raspunsuri. Treaba suna cam asa:

Teoria mirositului florilor: 8 treburi simple care te ajuta atunci cand esti coplesita

Atata mai alergam. In mintea noastra si in viata noastra fizica.

Vrem sa facem si casa cu 3 dormitoare si gradina mare.  Vrem si 2 masini. Vrem si copiii la gradinite sau scoli bune. Vrem tot ce n-am avut ca si copii, vrem sa le dam lor ca si cum daca am face asta am scapa de ranile de neajuns de atunci. Iar pe ei i-am transforma in Adultii fericiti de maine.

Vrem si vacante frumoase prin tari exotice. Mai ales cand vedem pe la altii prin pozele de pe social media. Conform Facebook si Insta toti duc vieti perfecte, asa-i?

Vrem si haine misto. Doar sunt la reduceri acum. Se merita!

Vrem si mancare bio, de la tara de la ferma, de la tanti Gica din Potcoava ca toti iau de la ea, doar traim vremuri grele cu multa plouare si E-uri.  Am mai vrea sa mergem si pe la sala, dar deh nu prea e timp.

De doctor nu mai spun, de cate ori am amanat vizita la stomatolog, pentru ca doare tare si in gura si in buzunar? Lasa ca nu mi-au cazut plombele inca.  Ba da, de fapt au cam cazut cand am vazut facturile la intretinere de pe lunile de iarna.

10 lucruri pe care le-am invatat de cand sunt Mama care ma ajuta sa fiu un Adult Fericit.

Uneori stau si ma gandesc cat de diferita ar fi viata mea, daca eu nu as avea copii. Nu imi doresc asta (desi, mai sunt zile in care copiii imi scot peri albi si ma gandesc cat de usor era inainte), dar mai mult ma intreb cum anume am progresat si ce am invatat in tot timpul acesta.

Daca cineva mi-ar fi spus acum 5 ani BK (before kids) ca eu o sa fiu coach pentru mame as fi ras cu lacrimi. De ce? Pentru ca nu m-am dat in vant dupa copii si nici dupa mamicie.

Nu am fost genul acela care atunci cand vede unu’ mic sa se topeasca. Ba din contra, daca m-as fi asezat langa o familie cu copii in restaurant, as fi facut zeci de grimase si emis mii de judecati de genul “al meu nu o sa faca niciodata asa” sau “ ce parinti ciudati/nepasatori/stresati, eu nu voi fi asa” etc. Da, exact, eram de cealalta parte a baricadei 🙂

Mai mult, percepeam mamele ca pe niste fiinte batute de soarta, condamnate la o viata restransa, frustrate, izolate sau care trebuie se sacrifice (deh programe bagate in cap de traiul in vremea comunista).  Plus ca nici nu imi doream sa devin mama prea curand.

Pana cand, probabil ceasul meu biologic a inceput sa dea alarma si sa incolteasca in mine ideea de a avea copii, o familie completa. Si a inceput sa creasca un entuziasm si o nerabdare ce au explodat pe masura ce prima sarcina se contura.

Si de aici a inceput procesul meu de transformare si dezvoltare. Iar lucrurile pe care le-am invatat de atunci si cele pe care le descopar in fiecare zi, imi influenteaza existenta major.

Iata care sunt acele 10 lucruri care le-am invatat de cand sunt mama si pe care le voi purta cu mine mereu:

Cum iti repari relatia de cuplu dupa ce apar copiii?

Aaah…aparitia copilului. Ce moment de fericire pura! Ce bucurii aduce treaba asta! Cuvantul Familie incepe sa capete un sens de implinire, de realizare, de intreg. TU si EL sunteti ca doi sateliti ce graviteaza in jurul bebelusului, inspirand fiecare moment cu nesat. Sau poate doar TU caci el este si mai absent pentru ca…e depasit de situatie.

Insa dupa luni sau ani, observi ca relatia voastra, incepe sa se clatine, sa se zdruncine, sa cada bucati din ea, sa aduca mai mult de astea negative, tristete, frustrari, suferinta, nervi, lacrimi, decat bucurii.

Sunteti mai degraba colegi de apartament decat parteneri de dragoste.

Iar momentele de fericire, dintre voi doi, le numeri pe degete.

Manifest pentru Progres – 2/3 Traieste AICI si ACUM

Am auzit de curand o zicala:

Too Much Analysis gets to Paralysis – Danielle LaPorte

Mi s-a parut geniala. Este incredibil cat de mult traim in trecut, in analiza interna, in a cauta acul in carul cu fan sau mai bine spus intr-o scenarita cronica.

I know I was there.
De cate ori mi se intampla ceva stateam si ma gandeam:
“De ce mi s-a intamplat asta?”
“Cum am facut de am ajuns in situatia asta?”
Ma transpuneam in situatia din trecut, ma umpleam de nervi iarasi si la final nu realizam mai nimic.

Sau mai e una interesanto-rasu-plansu. Ai trecut vreodata prin situatia in care nu mai stii daca ai stins aragazul, daca ai scos fierul de calcat din priza, daca ai stins becul pe hol? Daaaaaa, eu m-am si intors acasa de cateva ori sa verific…I know, freak, right?…si ghici ce, erau stinse toate.

1 2