10 lucruri pe care le-am invatat de cand sunt Mama care ma ajuta sa fiu un Adult Fericit.

Uneori stau si ma gandesc cat de diferita ar fi viata mea, daca eu nu as avea copii. Nu imi doresc asta (desi, mai sunt zile in care copiii imi scot peri albi si ma gandesc cat de usor era inainte), dar mai mult ma intreb cum anume am progresat si ce am invatat in tot timpul acesta.

Daca cineva mi-ar fi spus acum 5 ani BK (before kids) ca eu o sa fiu coach pentru mame as fi ras cu lacrimi. De ce? Pentru ca nu m-am dat in vant dupa copii si nici dupa mamicie.

Nu am fost genul acela care atunci cand vede unu’ mic sa se topeasca. Ba din contra, daca m-as fi asezat langa o familie cu copii in restaurant, as fi facut zeci de grimase si emis mii de judecati de genul “al meu nu o sa faca niciodata asa” sau “ ce parinti ciudati/nepasatori/stresati, eu nu voi fi asa” etc. Da, exact, eram de cealalta parte a baricadei 🙂

Mai mult, percepeam mamele ca pe niste fiinte batute de soarta, condamnate la o viata restransa, frustrate, izolate sau care trebuie se sacrifice (deh programe bagate in cap de traiul in vremea comunista).  Plus ca nici nu imi doream sa devin mama prea curand.

Pana cand, probabil ceasul meu biologic a inceput sa dea alarma si sa incolteasca in mine ideea de a avea copii, o familie completa. Si a inceput sa creasca un entuziasm si o nerabdare ce au explodat pe masura ce prima sarcina se contura.

Si de aici a inceput procesul meu de transformare si dezvoltare. Iar lucrurile pe care le-am invatat de atunci si cele pe care le descopar in fiecare zi, imi influenteaza existenta major.

Iata care sunt acele 10 lucruri care le-am invatat de cand sunt mama si pe care le voi purta cu mine mereu:

Cum iti repari relatia de cuplu dupa ce apar copiii?

Aaah…aparitia copilului. Ce moment de fericire pura! Ce bucurii aduce treaba asta! Cuvantul Familie incepe sa capete un sens de implinire, de realizare, de intreg. TU si EL sunteti ca doi sateliti ce graviteaza in jurul bebelusului, inspirand fiecare moment cu nesat. Sau poate doar TU caci el este si mai absent pentru ca…e depasit de situatie.

Insa dupa luni sau ani, observi ca relatia voastra, incepe sa se clatine, sa se zdruncine, sa cada bucati din ea, sa aduca mai mult de astea negative, tristete, frustrari, suferinta, nervi, lacrimi, decat bucurii.

Sunteti mai degraba colegi de apartament decat parteneri de dragoste.

Iar momentele de fericire, dintre voi doi, le numeri pe degete.

Manifest pentru Progres – 2/3 Traieste AICI si ACUM

Am auzit de curand o zicala:

Too Much Analysis gets to Paralysis – Danielle LaPorte

Mi s-a parut geniala. Este incredibil cat de mult traim in trecut, in analiza interna, in a cauta acul in carul cu fan sau mai bine spus intr-o scenarita cronica.

I know I was there.
De cate ori mi se intampla ceva stateam si ma gandeam:
„De ce mi s-a intamplat asta?”
„Cum am facut de am ajuns in situatia asta?”
Ma transpuneam in situatia din trecut, ma umpleam de nervi iarasi si la final nu realizam mai nimic.

Sau mai e una interesanto-rasu-plansu. Ai trecut vreodata prin situatia in care nu mai stii daca ai stins aragazul, daca ai scos fierul de calcat din priza, daca ai stins becul pe hol? Daaaaaa, eu m-am si intors acasa de cateva ori sa verific…I know, freak, right?…si ghici ce, erau stinse toate.

Manifest pentru Progres – 1/3 Timpul TAU

Am creat acest Manifest pentru Progres pentru mamele care vor mai mult de la ele, de la timpul lor, de la viitorul lor pentru a fi cea mai buna varianta a lor in fiecare zi. Pentru a creste adulti echilibrati.

Acesta este primul articol dintr-o serie de 3.

Timp de Calitate vs. Timp in Cantitate

Ne plangem adesea ca nu este timp, ca ziua are prea putine ore, ca daca am avea o pensula si o panza pentru a ne picta viata, ar arata (complet) diferit de ce avem acum. Ca intr-o lume ideala am trai pe o insula exotica sau pe un varf de munte sau intr-o super casa undeva in natura.

Poate ai picta, ai citi, ai gati sau te-ai bucura mai mult de copii, catel, pisica, hamster sau in general de cei pe care ii  iubesti.

Secretele mamelor C.E.O.

Primul an cu primul copil…parfum.

In afara de cateva probleme de sanatate ale ei – care mi-au dat nastere la multe fire de par albe – totul a fost extraordinar. Am cultivat mindfulness-ul cat de mult zi de zi si am trait totul la cea mai mare intensitate.

Am celebrat fiecare clipa bebeluseasca, m-am hranit cu mirosul ei, m-am bucurat de fiecare pas de-a busilea, fiecare ridicare pe mobila, fiecare lingurita de mancare, fiecare caca si fiecare pas sustinut, dar mai ales fiecare zambet.

To Be List: 9 intrebari prin care sa-ti clarifici Cine Vrei sa Fii

Astazi a fost una din acele zile, ciudate, grele, sufocante (chiar si la propriu), in care nu m-am gasit pe mine si in care speranta mi-a lipsit cumva.

Astazi am incercat sa sap sa vad ce e acolo de straneste acest val de tristete. Cred ca despre tristete este vorba…

Intalnesc oameni in jurul meu condusi de ‘To do lists’, obsedati cumva de organizare si ordine – don’t get me wrong, este superb sa iti conduci zilele intr-un mod ordonat, mai ales cand sunt multe pe cap. Dar tot observ un tipar.

Draga mama care ai fost abuzata in copilarie, te rog trezeste-te, vindeca-te si creste-ti copilul diferit!

Stateam la coada la Mega, cu facebook-ul in brate (deh ce sa faci, trece timpul mai repede) si aud in spatele meu: „pune-l la loc ca iti trag una la fund”, „dar mami, vreau si eu ciocolata asta”, „mah, n-auzi…”.

Sa stii ca nu suntem perfecti, nici nu trebuie.

Sa stii ca suntem suma tuturor experientelor, nu le uri, oricat de dure au fost.

Sa stii ca ni se intampla tot ce ni se intampla cu un scop, poate sa invatam niste lectii, poate sa facem curat si sa aruncam „gunoaiele” din noi ca sa facem loc minunatiilor.